Articolul 1816. Plata datorată factorului. Garanția¶

Contractul este nul dacă nu prevede în mod expres suma care urmează să fie plătită factorului. Suma se calculează în funcție de circumstanțe, punându-se accentul mai ales pe eventuala taxă delcredere și, suplimentar, pe procentul care reprezintă reținerile totale din creanțele cesionate.

În măsura în care factorul cere o parte din suma creanței ca garanție pentru acoperirea riscurilor legate de derularea contractului, acesta din urmă trebuie să prevadă în mod expres conținutul și mărimea sumei. Garanția nu poate depăși 20% din suma creanței.