Articolul 202. Ridicarea sechestrului¶

Sechestrul de pe bunuri se ridică în cazul:

1. ¶ a) stingerii, totale sau parțiale, a obligației fiscale și al recuperării de către contribuabil a cheltuielilor de executare silită;
2. ¶ b) stingerii, totale sau parțiale, a obligației fiscale și al recuperării cheltuielilor de executare silită prin alte modalități de executare silită;
3. ¶ c) necesității sechestrării unor alte bunuri, solicitate pe piață, în vederea urgentării plății restanțelor;
4. ¶ d) înstrăinării sau dispariției bunurilor;
5. ¶ e) imposibilității comercializării bunurilor;
6. ¶ f) emiterii unei decizii în acest sens de către autoritatea care examinează plângerea dacă se încalcă procedura de sechestrare;
7. ¶ g) încheierii cu Serviciul Fiscal de Stat și/sau Casa Națională de Asigurări Sociale a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligației fiscale cu recuperarea până la semnarea contractului a cheltuielilor legate de executarea silită suportate anterior semnării contractului;
8. ¶ h) emiterii unei încheieri/hotărâri a instanței de judecată;
9. ¶ i) intentării procedurii de insolvabilitate;
10. ¶ j) constatării încălcării procedurii de aplicare a sechestrului.

După ridicarea sechestrului de pe bunuri, Serviciul Fiscal de Stat le restituie contribuabilului dacă le-a pus la păstrare în alt loc. În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumpărat în modul stabilit de prezentul cod, acestea nu se restituie.

În cazul stingerii parțiale a obligației fiscale, Serviciul Fiscal de Stat va dispune ridicarea sechestrului de pe bunuri și imediat va aplica sechestru pe bunurile contribuabilului în măsură suficientă pentru a asigura stingerea restanțelor existente și compensarea cheltuielilor de executare silită suportate sau eventuale, precum și a impozitelor și taxelor aferente comercializării bunurilor.