Articolul 32. Strămutarea documentului executoriu

Documentul executoriu va fi strămutat de către executorul judecătoresc din oficiu sau la cererea creditorului la un alt executor judecătoresc, stabilit în condițiile art. 30 din prezentul cod, în următoarele cazuri:

1. ¶ a) executorul judecătoresc nu mai este competent teritorial, în conformitate cu art. 30 din prezentul cod;
2. ¶ b) documentul executoriu a fost primit cu încălcarea competenței teritoriale;
3. ¶ c) la cererea motivată a creditorului.

În cazurile prevăzute la alin. (1) lit.a) și b), executorul judecătoresc strămută documentul executoriu printr-o încheiere, care poate fi contestată în instanță de judecată. În cazul strămutării pe motivul indicat la alin. (1) lit.c), încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

După rămânerea definitivă a încheierii, executorul judecătoresc transmite documentul executoriu, împreună cu copia, certificată de el, de pe procedura de executare, anexând borderoul de calcul al cheltuielilor de executare.

Executorul judecătoresc care a primit documentul executoriu după strămutare întocmește un act de preluare a executării, copia de pe care o remite părților în procedura de executare și executorului judecătoresc de la care a preluat documentul executoriu.

Dacă executorul judecătoresc nu activează mai mult de 5 zile lucrătoare consecutive din motive întemeiate ori dacă activitatea sa a fost suspendată sau a încetat, un alt executor judecătoresc este împuternicit conform reglementărilor interne ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Actele de executare efectuate anterior strămutării documentului executoriu au efect juridic deplin.