Articolul 2659. Domeniul de aplicare a legii aplicabile
Legea stabilită în temeiul art. 2657 sau 2658 reglementează succesiunea în ansamblul său.
Această lege reglementează în special:
- ¶ a) temeiul, momentul și locul deschiderii moștenirii;
- ¶ b) vocația succesorală a beneficiarilor, stabilirea cotelor-părți ce le revin acestora, a obligațiilor care le pot fi impuse de către cel care a lăsat moștenirea, precum și a altor drepturi privind succesiunea, inclusiv drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor;
- ¶ c) capacitatea succesorală;
- ¶ d) dezmoștenirea și nedemnitatea;
- ¶ e) transferul către moștenitori și, după caz, către legatari al bunurilor, drepturilor și obligațiilor din care se compune masa succesorală, inclusiv condițiile și efectele acceptării succesiunii sau a unui legat sau ale renunțării la acestea;
- ¶ f) împuternicirile conferite moștenitorilor, executorilor testamentari și altor administratori ai masei succesorale, în special cu privire la vânzarea bunurilor și plata creditorilor, fără a aduce atingere împuternicirilor menționate la art.2665 alin.(4)–(8);
- ¶ g) răspunderea pentru datoriile masei succesorale;
- ¶ h) partea din masa succesorală de care se poate dispune, rezerva succesorală și alte restricții privind libertatea de a dispune pentru cauză de moarte, precum și pretențiile pe care persoanele apropiate defunctului le-ar putea avea față de masa succesorală sau față de moștenitori;
- ¶ i) obligațiile privind raportul sau reducțiunea liberalităților la calcularea cotelor-părți din succesiune ale diverșilor beneficiari; și
- ¶ j) partajul succesoral.