Articolul 61. Inventarul forestier național
Inventarul forestier național este un instrument de evaluare a resurselor forestiere naționale, aliniat la standardele europene, în scopul obținerii de informații actualizate despre starea și evoluția vegetației forestiere de pe întreg teritoriul țării.
Inventarul forestier național este efectuat continuu și se actualizează periodic de către entitatea silvică specializată. Acesta include date de teren (despre arbori, arborete, soluri forestiere etc.), fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a datelor.
Sarcinile principale ale inventarului forestier național sunt:
- ¶ a) desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare și analiză a informațiilor privind resursele forestiere;
- ¶ b) publicarea rezultatelor analizelor privind resursele forestiere;
- ¶ c) întocmirea studiilor/scenariilor privind dezvoltarea sectorului forestier, care sunt utilizate în procesele de elaborare a politicii forestiere și de cooperare intersectorială;
- ¶ d) furnizarea de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor internaționale asumate de țară;
- ¶ e) furnizarea de date indispensabile raportărilor naționale pentru Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, pentru Convenția privind diversitatea biologică și pentru alte structuri silvice ale organizațiilor internaționale.
Metodologia de inventariere statistică a resurselor forestiere, indiferent de tipul de proprietate, pe baza căreia se realizează inventarul forestier național se aprobă de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.