Articolul 109. Căutarea pârâtului

Dacă, în acțiunile intentate în interesul statului, în cauzele de plată a pensiilor de întreținere, în cauzele de reparație a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale, prin altă vătămare a sănătății ori prin deces, nu se cunoaște locul de aflare a pârâtului, instanța judecătorească este obligată să dispună căutarea lui.

În cazul în care, la judecarea altor categorii de cauze decât cele de la alin.(1), locul de aflare a pârâtului nu este cunoscut, judecătorul va dispune căutarea lui prin intermediul organelor abilitate numai după ce persoana interesată depune suma cheltuielilor de căutare.

Căutarea pârâtului se face de organele poliției în temeiul unei încheieri judecătorești.

Cheltuielile de căutare a pârâtului în condițiile alin.(1) se încasează de la pârât în beneficiul statului, la cererea organelor poliției, prin ordonanță judecătorească.