Articolul 994. Contractul numit și contractul nenumit

Contractul este numit dacă legea îl reglementează în mod special. Celelalte contracte sunt nenumite.

Contractul nenumit se supune, în următoarea ordine:

1. ¶ a) acordului de voință al părților, expres și implicit;
2. ¶ b) dispozițiilor legale aplicabile contractelor și obligațiilor contractuale în general;
3. ¶ c) practicilor statornicite între părți și uzanțelor din domeniu, dacă există;
4. ¶ d) dispozițiilor legale aplicabile contractelor numite asemănătoare în măsura în care acestea sunt compatibile cu natura și scopul contractului nenumit.