Articolul 462. Hotărârea judecătorească

Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Hotărârea judecătorească constă din parte introductivă, parte descriptivă și dispozitiv.

Partea introductivă cuprinde:

1. ¶ a) data și locul emiterii hotărârii;
2. ¶ b) denumirea instanței judecătorești;
3. ¶ c) numele și prenumele judecătorului, ale grefierului și ale părților, mențiunea despre participarea părților la ședințe;
4. ¶ d) datele privitoare la persoana contravenientului (numele, prenumele, data și locul nașterii, adresa);
5. ¶ e) norma contravențională în al cărei temei a fost pornit procesul contravențional.

Partea descriptivă cuprinde:

1. ¶ a) circumstanțele constatate în judecarea cauzei;
2. ¶ b) probele pe care se întemeiază concluzia și motivele de respingere a probelor;
3. ¶ c) norma contravențională pe care se întemeiază soluționarea cauzei.

Dispozitivul cuprinde:

1. ¶ a) soluția privind încetarea procesului contravențional; sau
2. ¶ b) soluția cu privire la vinovăția persoanei de săvârșirea contravenției imputate și, după caz, la stabilirea sancțiunii contravenționale, la aplicarea măsurii de siguranță sau la înlăturarea executării sancțiunii.

Pe lângă cele menționate la alin.(5), dispozitivul va cuprinde, după caz, soluția referitor la:

1. ¶ a) corpurile delicte;
2. ¶ b) modul și termenul de atac al hotărârii judecătorești;
3. ¶ c) alte chestiuni privind justa soluționare a cauzei contravenționale.