Articolul 337. Nulitatea actului juridic încheiat de o persoană fără discernământ¶
Dacă legea nu prevede altfel, actul juridic încheiat de o persoană într-un moment în care nu putea să conștientizeze pe deplin acțiunile sale ori să își exprime voința poate fi declarat nul de instanța de judecată.
Actul juridic nu este anulabil în temeiul dispozițiilor alin.(1) dacă el corespunde dorințelor și sentimentelor persoanei și, totodată:
- ¶ a) face parte din categoria actelor juridice prevăzute la art. 28 alin. (2) sau din alte categorii de acte juridice pe care, conform legii sau hotărârii judecătorești, persoana ocrotită le putea încheia de sine stătător;
- ¶ b) a fost încheiat în numele persoanei de către reprezentantul său împuternicit;
- ¶ c) a fost încheiat de către persoana ocrotită cu încuviințarea ocrotitorului provizoriu, curatorului sau tutorelui ori a mandatarului împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor sau, după caz, cu autorizarea consiliului de familie, a autorității tutelare ori a instanței de judecată în cazul în care, conform legii sau hotărârii judecătorești, actul juridic putea fi încheiat valabil doar cu încuviințarea sau autorizarea respectivă.
Moștenitorul poate cere anularea actelor juridice în temeiul dispozițiilor alin. (1) doar în următoarele cazuri:
- ¶ a) dacă dovada diminuării sau lipsei discernământului rezultă din însuși cuprinsul actului juridic;
- ¶ b) dacă, înainte de încheierea actului juridic, a fost depusă cerere de instituire a ocrotirii provizorii, curatelei sau tutelei ori a început să producă efecte un mandat de ocrotire în viitor în numele persoanei ocrotite.
În cazul în care moștenitorul, în temeiul dispozițiilor alin. (1), cere anularea donației sau testamentului, dispozițiile alin. (3) nu se aplică.
Termenul de prescripție extinctivă în cazul acțiunii în anulare înaintate de moștenitor curge din momentul deschiderii moștenirii, cu excepția cazului când acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască despre încheierea actului juridic înainte de acea dată.