Articolul 44. Consecințele de declarare a nulității căsătoriei
Căsătoria declarată nulă de către instanța judecătorească se consideră ca atare din ziua înregistrării ei și nu dă naștere la drepturi și obligații între soți, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol.
Bunurile procurate în comun de către persoanele a căror căsătorie a fost declarată nulă aparțin acestora cu drept de proprietate în devălmășie, iar contractul matrimonial se consideră nul.
În cazul în care căsătoria este declarată nulă:
- ¶ a) instanța judecătorească, la cererea soțului de bună-credință, este în drept să-l oblige pe celălalt soț la plata pensiei de întreținere, să aplice, la împărțirea bunurilor dobândite în comun pînă la declararea nulității căsătoriei, regulile stabilite de art.20, 25, 26, precum și să recunoască valabil, total sau parțial, contractul matrimonial;
- ¶ b) soțul de bună-credință este în drept să ceară, în modul stabilit de legislația civilă, repararea prejudiciului moral și material cauzat.
Nulitatea căsătoriei nu are niciun efect asupra copiilor născuți din această căsătorie. Drepturile și obligațiile părinților a căror căsătorie a fost declarată nulă și copiii acestora cad sub incidența dispozițiilor cu privire la divorț.
Declararea nulității căsătoriei nu afectează drepturile copiilor născuți din această căsătorie.