Articolul 222. Politica statului în domeniul securității și sănătății în muncă¶

Direcțiile principale ale politicii de stat în domeniul securității și sănătății în muncă sunt:

1. ¶ a) asigurarea priorității vieții, integrității fizice și sănătății salariaților;
2. ¶ b) emiterea și aplicarea actelor normative privind securitatea și sănătatea în muncă;
3. ¶ c) coordonarea activităților în domeniul securității și sănătății în muncă, în domeniul protecției mediului;
4. ¶ d) supravegherea și controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul securității și sănătății în muncă;
5. ¶ e) sprijinirea controlului obștesc asupra respectării drepturilor și intereselor legitime ale salariaților în domeniul securității și sănătății în muncă;
6. ¶ f) cercetarea, evidența și raportarea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
7. ¶ g) apărarea intereselor legitime ale salariaților care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, precum și ale membrilor familiilor lor, prin asigurarea socială obligatorie a salariaților contra accidentelor de muncă și bolilor profesionale;
8. ¶ h) propagarea experienței avansate în domeniul securității și sănătății în muncă;
9. ¶ i) participarea autorităților publice la realizarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă;
10. ¶ j) pregătirea și instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă;
11. ¶ k) organizarea evidenței statistice de stat privind condițiile de muncă, accidentele de muncă, bolile profesionale și consecințele materiale ale acestora;
12. ¶ l) asigurarea funcționării sistemului informațional unic în domeniul securității și sănătății în muncă;
13. ¶ m) colaborarea internațională în domeniul securității și sănătății în muncă;
14. ¶ n) contribuirea la crearea condițiilor de muncă nepericuloase, la elaborarea și utilizarea tehnicii și a tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protecție individuală și colectivă a salariaților;
15. ¶ o) reglementarea asigurării salariaților cu echipament de protecție individuală și colectivă, cu încăperi și instalații sanitar-sociale, cu mijloace curativ-profilactice din contul angajatorului.

Politica statului în domeniul securității și sănătății în muncă se elaborează și se reexaminează cu consultarea patronatelor și a sindicatelor, ținând cont de evoluția reglementărilor internaționale în acest domeniu și de progresul tehnic.

Realizarea politicii statului în domeniul securității și sănătății în muncă se asigură prin acțiuni coordonate ale autorităților publice centrale și locale, ale patronatelor, sindicatelor, angajatorilor, reprezentanților salariaților.