Articolul 2069. Datoriile fiduciei

O obligație este o datorie a fiduciei dacă ea este asumată de către fiduciar:

1. ¶ a) în calitatea sa de titular al dreptului fiduciei;
2. ¶ b) pentru atingerea scopurilor fiduciei, într-un mod care corespunde condițiilor fiduciei;
3. ¶ c) prin contract cu titlu oneros sau alt act juridic cu titlu oneros, dezvăluind cocontractantului că acționează ca fiduciar. Cu toate acestea, obligația rezultată dintr-un contract sau alt act cu titlu gratuit încheiat de fiduciar este de asemenea o datorie a fiduciei dacă cocontractantul nu cunoștea și nici nu putea, în mod rezonabil, să cunoască că obligația este asumată contrar condițiilor fiduciei;
4. ¶ d) în rezultatul unei acțiuni sau inacțiuni săvârșite în legătură cu administrarea ori dispunerea de masa patrimonială fiduciară sau în legătură cu executarea unei datorii a fiduciei; sau
5. ¶ e) în alte circumstanțe, în legătură esențială cu masa patrimonială fiduciară.

De asemenea, constituie datorii ale fiduciei obligațiile fiduciarului:

1. ¶ a) de a oferi beneficiile datorate beneficiarilor conform condițiilor fiduciei;
2. ¶ b) de a rambursa, a despăgubi sau a remunera un fost fiduciar.

Alte obligații ale persoanei care are calitate de fiduciar nu sunt datorii ale fiduciei.