Articolul 18. Autoapărarea
Nu sunt ilicite acțiunile persoanei care, în scopul autoapărării, ia, sustrage, distruge sau deteriorează un bun sau, în același scop, reține persoana obligată care ar putea să se ascundă, sau înlătură rezistența celui obligat să tolereze acțiunea dacă nu se poate obține asistența organelor competente și dacă, fără o intervenție imediată, există pericolul ca realizarea dreptului să devină imposibilă sau substanțial îngreuiată.
Autoapărarea nu trebuie să depășească limitele necesare înlăturării pericolului.
În cazul deposedării de bunuri, trebuie să se solicite imediat sechestrarea acestora dacă nu este obținută executarea silită.
Dacă este reținută, persoana obligată trebuie să fie adusă imediat în fața autorității competente.
Persoana care a săvârșit una dintre acțiunile prevăzute la alin.(1), presupunând în mod eronat că are dreptul la autoapărare, este obligată să repare prejudiciul cauzat celeilalte părți, chiar dacă eroarea nu se datorează culpei sale.